Punct și de la capăt

Acesta este începutul unui scurt foileton despre cum am pierdut toată experiența frumoasă a terapiei hormonale pentru menopauză și cum o reiau de la zero, în ciuda tuturor adversităților, sfaturilor medicale contradictorii, așteptărilor societății românești și... a anxietății, prietena mea de altfel. Scriu acest foileton pentru femeile care sunt sub TH, care vor să înceapă TH, pentru soții / bărbații din viața lor care le susțin aceste decizii și, nu în ultimul rând, pentru medici, indiferent de specialitate (pentru că, deh, la perimenopauză ajungi la psihiatru, nu la ginecolog, și/sau la ortoped și medicul de recuperare, neurolog etc.), dar mai ales pentru medicii ginecologi, pentru cei care sunt pro-substituție. Restul care au rămas în secolul trecut, nu mă interesează. Reamintesc că la bază sunt medic, de unde și zicala păcătoasă că totul se întâmplă pacienților medici, dar e o avertizare pentru toată lumea. Deci, luați aminte!

Sub TH - estradiol besins gel transdermic și progesteron oral zilnic (100 mg), alături de ovule cu estradiol de 2x/ săptămână - am avut cel mai bun an din viața mea (vezi postarea de pe FB din data de 20 august). ESTROGENUL CONTEAZĂ! Nu vă (mai) mințiți că menopauza e naturală... Nici să trăiești până la 90-100 nu era ceva natural.

Chiar a doua zi după lansarea online a ultimului meu roman - Împărăteasa - a început spottingul - în traducere pentru necunoscătoare/ neștiutori în ale TH - pete de sânge (pe chilot). Era la 8 luni de la începerea TH și o lună jumătate de la creșterea dozei de estradiol la o pompă jumătate; în mod normal, spottingul poate apărea în primele luni până se găsește doza potrivită de progesteron). De la acest moment am intrat într-un vortex, din care cu greu ies... dar ies! Și o iau de la capăt, însă altfel, așa cum de altfel par să fie ultimele recomandări în materie.

Ideea e că, după 30 de ani de deșert de TH, au reînceput studiile, practica medicilor (și să fim onești, a doctorițelor americance) și experiența femeilor din nou cu TH. Noul clasic este încărcarea rapidă a receptorilor de estrogen, care sunt din cap până în picioare, țintind către 50-60 pg/ml care s-a dovedit că protejează femeile de osteoporoză. Sunt femei care ajung în câteva luni - un an la 3-4 pompe/ pufuri de estrogen (ROMÂNCELE NU AU ACCES LA PATCHURI ÎN ROMÂNIA), care folosesc ovule (estriol/ DHEA/ estradiol - ce li se potrivește) cca 7-10 zile continuu, după care trec pe 2-3/ săptămână, au sau n-au reacții adverse (dureri de sân, de cap, amețeli ș.a.) dar trec peste ele și o duc bine. BRAVO! Eu, nu.

Sunt invidioasă? Da! Dar și bucuroasă pentru aceste femei curajoase.

Acum, când am trecut din nou prin deșert, pot spune cu mâna pe inimă că TH a mers. Au revenit uscăciunea vaginală (și pentru cei care nu știu, asta nu e legată numai de sexul dureros, dar ai dureri - cuțite - din senin, iar tu trebuie să funcționezi normal în ochii celorlalți; ar trebui să zic mersi că n-am sindromul uro-genital care, pe lângă dureri, te căptușește și cu infecții urinare recurente cel puțin), sindromul musculo-scheletal (dureri articulare și musculare), bufeurile, ceața mentală. Acum pot discrimina între perioada dinainte de TH -și eram la postmenopauză de 6 ani, crezând că simptomele sunt absente sau minore, se pare că doar mă obișnuisem cu ele pentru faptul că nu erau intense ca la perimenopauză - NU SCĂPAȚI! Dacă vă închipuiați că scăpați de simptome cu timpul, la postmenopauză, este o capcană. Nici măcar cele din procentul de 20% care nu au avut simptome, oricare simptom poate apărea oricând, iar asta nu o spun eu. Revin: pot face diferența între perioada de dinainte de TH și perioada de după TH, și asta numai în 3 săptămâni de cvasideșert, pentru că n-am rezistat de fapt și am folosit o dată pe săptămână crema de estradiol.

Concluzia primului episod este că suntem pionere, și noi și doctorițele (să nu aud de doctori în materie de TH și menopauză) și trebuie să fim conștiente de acest fapt. Se derulează studii în continuare, testăm noile recomandări/ protocoale, se ajustează din mers și trebuie să fim pregătite pentru asta. Când am început TH, am spus că-mi asum toate consecințele. Când a venit vremea lor, a fost al naibii de greu cu asumarea - trecând prin propunerea de histeroscopie cu biopsie, și eventuale RMN-uri.

Țineți aproape! Și semnați petiția ca să se schimbe ceva și în România Femeile care fac terapie hormonala de menopauza au nevoie de stabilitate si predictibilitate | CampaniaMea pe Declic